Accesul românilor la medicamente inovatoare este încă limitat

În România, consumul de medicamente inovatoare este mult mai mic decât media europeană. Conform studiului „Accesul pacienților români la medicamente inovatoare“, realizat de IQVIA pentru Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), decalajul de aproape 50%, pe care România îl înregistrează în mai multe arii terapeutice, este cauzat, pe de o parte, de numărul redus de medicamente inovatoare introduse pe lista medicamentelor compensate și gratuite, iar pe de alta, de timpul îndelungat necesar pentru ca acestea să primească apobare.

Astfel, din cele 156 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2013-2016, România a introdus doar 20, față de 33 în Bulgaria, 52 în Slovenia și 86 în Italia (media europeană fiind de 51 de medicamente). În ceea ce privește timpul de care este nevoie pentru primirea aprobării, în țara noastră sunt necesare peste 43 de luni, dublu față de cât durează în Bulgaria și Cehia, și la mare distanță față de țări precum Marea Britanie (patru luni) sau Germania (sub o lună).

Studiul IQVIA întărește concluziile raportului de anul trecut al ARPIM („Impactul sectorului medicamentelor inovatoare asupra economiei din România“), care arăta că durata de viață în România este cu 10 ani mai mică decât media europeană, unul dintre motivele apariției acestui decalaj fiind accesul limitat al pacienților la medicamentele inovatoare. Raportul realizat de PricewaterhouseCoopers avertizează cu privire la impactul îmbătrânirii populației din România asupra cererii de medicamente (se estimează că în 2020 ponderea populației cu vârsta de 50 de ani va fi de 43%), dar și asupra modului în care, din această cauză, va fi afectată contribuția la finanțarea sistemului național de sănătate.

Durata mare a așteptării din partea pacienților, în România, pentru a avea acces la medicamente inovatoare, este confirmată și de Euro Health Consumer Index (EHCI) 2016, care plasează țara noastră pe ultimul loc (35) în rândul statelor europene (în coborâre față de EHCI 2015, în care România ocupase poziția 32). Indexul EHCI compară și clasifică sistemele naționale de sănătate din cadrul Uniunii Europene, din punctul de vedere al pacientului, folosind un set de 46 de indicatori de performanță ai sistemului de sănătate, calculați anual la nivelul UE.