Testimoniale despre cum își aleg ţara de destinaţie medicii români

Medicii români care se hotărăsc să emigreze aleg cu precădere ţările euro-pene, deşi mulţi se îndreaptă spre Statele Unite ale Americii şi chiar Australia. La nivel european, ţările preferate sunt Anglia, Germania şi Franţa, cu populaţii numeroase şi cu nivel economic ridicat, ţări care atrag circa 60% dintre medici. Pe următoarele locuri se află Belgia, Irlanda şi Olanda, cu o pondere de 10-20%. Nu sunt însă ignorate nici ţările scandinave, în ciuda dificultăţilor de limbă şi de climă.

LA NIVELUL ANULUI 2013, în Franţa lucrau circa 3.500 de medici români, în Germania circa 3.200, iar în Anglia existau circa 2.200 de medici cu licenţă de practică. În mod evident, în ultimii trei ani aceste cifre au crescut considerabil.

Alegerea ţării de destinaţie nu se face pe baza unor criterii precise. Contează ofertele concrete primite din partea firmelor de recrutare, dar mai ales recomandările cunoscuţilor. Puţini fac o analiză comparativă a condiţiilor din diversele state sau aceasta este relativă. Majoritatea celor care aplică sunt convinși din start că va fi mai bine, iar alegerea destinaţiei ţine de limbile străine cunoscute, climă, capacitatea de integrare etc. Medicii care pleacă din ţară aleg locuri unde au prieteni sau foşti colegi, care îi ajută să se integreze mai uşor. Se creează astfel microcomunităţi care devin tot mai atractive și cresc permanent.

Laura, medic pediatru, de şase ani în Suedia:

„După rezidenţiat, am realizat rapid, atât eu, cât şi soţul meu, tot medic, însă cetăţean străin, că trebuie să plecăm într-o ţară care să ne dea posibilitatea de a ne dezvolta pe plan profesional. Iniţial ne-am orientat către o ţară vorbitoare de limba franceză, însă am aflat de la cunoscuţi despre condiţiile din Suedia. După stagiile de pregătire, am avut posibilitatea alegerii unui spital universitar sau al  unuia de provincie. Sistemul medical este foarte evoluat şi oferă atât satisfacţie profesională, cât şi siguranţa locului de muncă.”

Mona, medic pediatru, de cinci ani în Belgia:

„Am plecat la câţiva ani după finalizarea rezidenţiatului,  motivată de nemulţumirile profesionale care se acumulau. Am ales Belgia pentru că acolo erau deja alţi colegi. Ulterior am descoperit însă un sistem medical foarte bine pus la punct, unde soţul meu, medic, a putut face specializarea chirurgicală pe care şi-o dorea, dar care era imposibil de realizat la noi în ţară. Pentru mine a fost mai complicat deoarece a trebuit să refac doi ani de pediatrie. Efortul a meritat însă.”

Paul, medic chirurg, de cinci ani în Germania:

„Am plecat din România încă din timpul rezidenţiatului, care la specializările chirurgicale nu oferă nicio perspectivă. Procesul s-a derulat prin intermediul unei agenţii de plasare.  Am fost foarte bine primit în Germania şi am ajuns rapid să fiu implicat în intervenţii la care nici nu visam. Aici sistemul te protejează prin intermediul normelor şi procedurilor, dar totodată îţi oferă tot ce ai nevoie ca să arăţi că eşti bun.”