Infecţiile intraspitalicești rămân de actualitate

Problema infecţiilor intraspitalicești reprezintă un subiect de interes, indiferent de coordonatele geografice. Un exemplu recent este articolul „Antibiotic-Resistant Bacteria Can Hitch a Ride on Hospital Scrubs”, publicat de site-ul LiveScience.com și preluat in extenso de presa din România.

Articolul citat abordează subiectul infecţiilor intraspitalicești în sistemul medical din Statele Unite ale Americii, unde acestea afectează unul din 25 de pacienţi internaţi.

ARTICOLUL FACE REFERIRE LA INFECŢIILE CAUZATE DE STAFILOCOCUL AURIU METICILINO-REZISTENT (MRSA) – o tulpină bacteriană a Stafilococului auriu rezistentă la antibioticele uzuale în tratamentul infecţiilor cu stafilococi (meticilină/oxacilină) –, care pot fi transmise în rândul pacienţilor internaţi.

În urma testelor efectuate, au fost depistate șase tipuri de bacterii transmise – printre care două tulpini de Stafilococ auriu (MRSA și MSSA, o tulpină care răspunde la tratamentul cu meticilină) și KIebsiella pneunumiae, un germen multirezistent care generează epidemii infecţioase dobândite în mediul spitalicesc (infecţii nosocomiale).

Un articol similar, care abordează și el problema propagării infecţiilor intraspitalicești, este “Are we aware how contaminated our mobile phones with nosocomial pathogens?” (publicat pe site-ul “Annals of Clinical Microbiology and Antimicrobials”). Articolul face referire la un studiu din 2008 care a analizat rata de contaminare a personalului medical în urma utilizării telefoanelor mobile. Analizele făcute pe un eșantion de 200 de cadre medicale au arătat că 94,5% din device-urile folosite de acestea erau contaminate cu bacterii. Stafilococul auriu a fost depistat pe 52% dintre telefoane, în 37,7% din cazuri fiind vorba de tulpina MRSA. Concluzia studiului este că telefoanele mobile utilizate de personalul medical pot fi o sursă a infecţiilor nosocomiale.

Subiecte similare au fost abordate și în cadrul celei de a noua ediţii a Conferinţei Naţionale de Microbiologie și Epidemiologie, desfășurată recent la Brașov, infecţiile nosocomiale fiind una dintre cele mai dezbătute probleme de sănătate publică. Au fost abordate teme precum:

• „Infecţiile asociate asistenţei medicale – evaluarea capacitătii spitalelor din România în contextul evenimentului de la clubul Colectiv”, o evaluare care a arătat capacitatea limitată a laboratoarelor de microbiologie din spitalele clinice de a diagnostica bacteriile “Multi-drug-resistent” și de a interpreta corect rezistenţa bacteriilor la antimicrobiene;
• „Instruirea personalului medical – element-cheie în prevenirea infecţiilor asociate îngrijirilor medicale”, lucrare care a evidenţiat faptul că programele de prevenire și control sunt eficiente dacă includ și activităţi de instruire periodică a personalului;
• „Suprafeţele frecvent atinse de pacienţi și personal și riscul de infecţii asociate îngrijirilor medicale”, o lucrare care descrie rolul pe care îl joacă suprafeţele frecvent atinse din jurul pacientului în răspândirea germenilor multirezistenţi, când nu sunt respectate recomandările referitoare la igiena mâinilor.

După cum se poate observa, problematica infecţiilor intraspitalicești este un subiect abordat insistent nu doar de mass-media, ci și de specialiștii în microbiologie din România.

Ce sunt infecţiile nosocomiale?

Definiţia infecţiei nosocomiale ne spune că aceasta este infecţia contractată în spital şi care nu a fost prezentă în momentul în care pacientul s-a internat. Infecţia cu bacterii nosocomiale se produce fie între pacienți care ajung în contact unii cu alții, fie de la bolnavi sau purtători proveniți din rândul personalului administrativ al spitalului. De cele mai multe ori infecţia nosocomială apare post-operator.

Ca o infecţie să fie considerată nosocomială aceasta trebuie să apară:
· Până la 48 de ore de la internare;
· Până la 3 zile după externare;
· Până la 30 de zile după o intervenţie chirurgicală;

Germenii cei mai comuni care duc la apariţia acestor infecţii sunt: Stafilococul Auriu, Clostridium Difficil, Enterobacteria, Enterococul (bacterie rezistentă la antibiotice).

Ce nu se consideră a fi infecţie nosocomială?

Deşi, prin definiţie, este contractata în spital, în următoarele cazuri infecţia nu este considerată nosocomială:

· Infecţia se afla în incubație la momentul internării;
· Infecţia se manifestă la momentul internării;
· Infecția este transmisă transplacentar (de la mamă la făt);
· Infecția este transmisă de la mamă la nou-născut, prin canalul genital matern, în momentul naşterii;
· Reactivarea unei infecții latente (de ex. Herpesul simplex).

Care sunt simptomele infecţiilor nosocomiale?

Infecțiile spitaliceşti pot apărea oriunde în organismul uman, însă există anumite organe şi zone care sunt mai vulnerabile la bacteriile nosocomiale:
· Plămânii;
· Tractul urinar;
· Tractul gastrointestinal;
· Sistemul circulator;
· Plăgile operatorii.

Simptomele pentru infecțiile nosocomiale pot include:
· Febră;
· Tuse;
· Senzaţie de sufocare;
· Dificultate şi senzaţie de arsură la urinare;
· Greaţă, vărsături, diaree.

Netratate, infecţiile nosocomiale devin un pericol pentru viaţa pacientului şi pot duce la:
· Infecții ale tractului urinar;
· Infecții chirurgicale;
· Gastroenterită;
· Meningită;
· Pneumonie;

Cum se tratează infecţiile nosocomiale?

Tratamentul pentru infecţiile nosocomiale depinde de tipul infecţiei. Acesta presupune respectarea principiilor de asepsie şi antisepsie şi administrarea de antibiotice. Pacienţilor cu infecţii intraspitalicesti li se vor asigura accesul la saloane şi instrumentar separat de ceilalţi pacienţi, rufe şi haine curate, iar medicamentele administrate vor fi schimbate la fiecare 3 luni pentru a elimina rezistența la antibiotice.

Pentru a încuraja un proces natural de vindecare și pentru a preveni deshidratarea, este recomandat un stil de viaţă sănătos cu dietă specifică, consum de lichide și odihnă.

Ce măsuri se pot lua pentru prevenirea infecţiilor nosocomiale?

Pentru prevenirea infecţiilor nosocomiale medicii trebuie să ţină cont de câteva recomandări:

• Comunicarea cu pacientul – medicul va comunica deschis cu pacientul despre orice nelămurire apare şi îi va oferi sfaturi despre cum poate preveni apariţia unei infecţii spitaliceşti;
• Igiena cadrelor medicale – Personalul medical se va asigura că se spală pe mâini înainte de avea contact cu pacientul;
• Atenție la medicamente – Medicamentele administrate vor fi doar cele aprobate în grila de tratament a condiţiei medicale;
• Atenţie la semnele şi simptomele unei infecţii.

Peste 25% dintre infecţiile nosocomiale pot fi prevenite printr-o igienă riguroasă.