Cyberchondria amenință România

Creșterea ratei de utilizare a internetului are consecințe nu doar pozitive. Unul dintre efectele secundare, încă prea puțin conștientizat în România, constă în creșterea numărului de persoane care se autodiagnosti­chează, folosind surse de informații online.

Fenomenul, cunoscut sub numele Cyberchondria, a început să fie analizat de câțiva ani la nivel internațional. Încă din 2012, un studiu Pew Research Center's Internet & American Life Project, realizat în Statele Unite, arăta că unul din trei adulți americani utilizau internetul pentru a-și diagnostica starea de sănătate. Există însă și date recente: o cercetare realizată anul acesta de King’s College și Londra Imperial College demonstrează că unul din cinci pacienți ambulatorii din Marea Britanie suferă de așa-numita „health anxiety“, „afecțiune“ generată de consultarea excesivă a site-urilor care conțin informații medicale. Persoanele afectate de această „anxietate“ sunt convinse că problemele lor de sănătate sunt mult mai severe decât în realitate, în pofida tuturor dovezilor medicale, și prin urmare solicită investigații medicale nenecesare, care generează costuri de aproximativ 460 de milioane de euro anual.

Chiar dacă la nivel local încă nu există o cercetare statistică asupra acestui subiect, Colegiul Medicilor din România (CMR) a lansat recent o campanie publică intitulată „Stop diagnostic pe net! Mergi la cabinet!“. Inițiativa are ca scop informarea și conștientizarea riscurilor rezultate în urma utilizării surselor de informații neconvenționale – site-uri și rețele de socializare, dar nu numai – în locul consultațiilor medicale de specialitate.

Cu ocazia lansării oficiale a campaniei, dr. Gheorghe Borcean, președintele CMR, a insistat asupra potențialelor pericole reprezentate de informațiile și recomandările medicale făcute online de persoane necunoscute. Sunt sfaturi care, în urma unor informații subiective și incomplete, nu pot sta la baza unor indicații terapeutice corecte, complete și adaptate pentru persoana care le solicită.

Un alt subiect vizat de campanie îl reprezintă suplimentele alimentare și remediile naturiste promovate pe canalele TV, produse care nu urmează metodologia de testare a medicamentelor.

„Campania noastră nu este menită să critice sau să combată ceva, nu facem prin aceasta decât să recunoaștem o stare de fapt și evoluția ei, și să atragem atenția, nouă și pacienților, asupra faptului că, spre deosebire de orice alt principiu, doar în medicina tradițională practica se desfăsoară astfel: medicul observă, își ia informația, își face o ipoteză de lucru, lucrând asupra ei o transformă într-o teză, obține rezultatul, îl confirmă statistic și din experiența altora și, cel mai important, reproduce rezultatul întotdeauna în situații identice“, a precizat președintele CMR.