Ce opţiuni au medicii care se întorc în ţară?

Există şi medici care se întorc în ţară. Nu impresionează prin număr, ci mai ales prin dorinţa de a schimba sistemul medical din România. Se întorc în spitalele publice, dar mai ales în cele private, unde condiţiile de salarizare şi tratament sunt asemănătoare cu cele din străinătate.

PRIMELE CAZURI REMARCABILE AU FOST ÎNREGISTRATE ÎNCEPÂND CU 2010-2011, iar de atunci numărul a tot crescut, oarecum direct proporţional cu investiţiile în medicina privată de anvergură. Fără să fie o regulă, se întorc, în general, persoane aflate la vârful carierei, realizate profesional. În cele mai multe cazuri, se întorc să ocupe poziţii manageriale în spitale/clinici private sau aleg calea antreprenoriatului. Cu toţii doresc să „importe” în sistemul medical românesc bunele practici cunoscute în străinătate.

Iată câteva exemple:

Dr. Sergiu Stoica, întors în ţară încă din 2008 pentru a opera pe creier pacienţii copii de la Spitalul „Marie Curie” din Bucureşti. Ulterior, s-a implicat în proiectul Brain Institute, o clinică unde profitul se reinvesteşte în operaţii gratuite şi burse pentru rezidenţii de neurochirurgie.

Dr. Victor Costache, după mai muţi ani de activitate în Franţa, Regatul Unit şi Canada, s-a întors pentru a pune bazele unei secţii de chirurgie cardiovasculară şi pulmonară în cadrul unui spital privat din Sibiu.

Dr. Ştefan Midea, care s-a întors în ţară după treizeci de ani petrecuţi în Statele Unite ale Americii şi o carieră de succes la Stanford. Medicul s-a stabilit la Constanţa, unde a planificat deschiderea unui centru de neurochirurgie.  

Dr. Edouard Coeugniet, de origine română, este chirurg cu experienţă în Germania, Franţa şi Canada, medic primar în chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă, Master of Science şi profesor la Universitatea din Montreal. Anul acesta s-a întors în ţară ca să profeseze la o renumită clinică privată.

Chirurgul Bogdan Moldovan a făcut operaţii de transplant în Elveţia, iar acum 4 ani s-a întors în România pentru a conduce o secţie a unui spital privat. Medicul a afirmat că preferă să construiască un sistem nou în România, nu să se mulţumească doar cu un loc bun de muncă.

Raportate la fluxul principal, la cei aproape 3.000 de medici care emigrează anual, acestea sunt, evident, cazuri izolate, cu motivaţii conjuncturale de cele mai multe ori. Medicii români nu se întorc pentru că sistemul s-a însănătoşit, ci pentru că li se oferă, punctual, unele oportunităţi. Situaţia este întreţinută şi de lipsa unei  politici oficiale privind reîntoarcerea medicilor acasă. Singurul program relativ coerent este RePatriot (Repatriere prin Antreprenoriat), care a iniţiat Comunitatea RePatriot Medical şi care îşi doreşte să strângă sub aceeaşi umbrelă diaspora medicală de elită, indiferent de ţara în care profesează. Chiar dacă obiectivul RePatriot este mai larg, programul reuşeşte să conecteze diaspora la realitatea din ţară şi să ofere medicilor întorşi sfaturi şi informaţii utile pentru diverse proiecte antreprenoriale. Mai mult, intermediază colaborarea dintre medicii din afara ţării şi clinici private din România care au nevoie de personal calificat.  Pentru ca astfel de programe să aibă însă rezultate, este nevoie ca sistemul medical public din România să aibă parte de o reformă funcţională, dar şi ca iniţiativele private să fie mai multe şi mai complexe.